Intreaba si … ti se va deschide

Ineptiile de azi se bazeaza pe faptul ca ma plictiseam rau. De obicei scriu pe blog cand ma plictisesc rau, dar azi ma plictiseam eu rau in alt sens. Vedeti voi eu nu mi-am mai facut curatenie in mail-ul de yahoo din octombrie, ca chestiile importante le primesc fie pa Gmail, fie pe mailu de scarbici, asa ca acolo se adunara vreo mie si ceva de maiuri necitite in marea lor majoritate spam si newslettere de la diferite poblicatii deci tot spam…Le-am oprit si eu pe cele mai interesante, majoritate cu titluri intrebatoare sa ne batem organu de ele si de cei ce le-au cacat:

“Ce inseamna: Te iubesc, dar nu putem fi impreuna?”: Asta e despre unu care o tot suna pe una si o imbarliga ca o iubeste, dar ca nu poate fi cu ea si ea geme si se freamata la telefon… Deci e cam asa: In societatea asta nu prea merge cu antimonopolul…nu se aplica si in relatii… Ideea di cocos il face ce gigel sa vrea sa stapaneasca toate gainile (sau gastele) din ograda…

“El e cel mai nesimtit patron din lume! Model pentru seful din Ghencea?” : Asta e un fel de cine a fost primul oul sau gaina?

“6 sutiene mutifunctionale + 5 carti excelente!” : Ce treaba are copita vacii cu stampila prefecturii? Dar nu-i nimic continuam: La sutiene se inscriu: sutienul pe care se joaca golf…mini golf frate cu nu are nimeni tatzele cat casa poporului! Sutienul masca de gaze: daca iti put sanii ai puso! Mai avem sutienul care ridica si coboara sanii dupa libidou ca sa agate ea fumeia ceva si sutienul care nu-i defapt sutien ca nu sta pa tzatze sta intre ele.

“Sa ne amuzam putin” : Asta tot fac de cand am inceput sa va citesc voua articolele…

“Intre Rai si Iad?”: Purgatoriu??? Nu despre asta e vorba totusi in ce scriu aia. Zice unu ca aia rai ajung in Iad aia buni in Rai da satanistii unde ajunge frate? Si altu in raspunde ca intre…si altu ii zice ca auzi el ca intre rai si iad e pamantu…Deci eu concluzionez ca satanistu e nemuritor sau se transforma in Casper fantoma jucausa, logic nu?

“Ti-ai vinde sufletul diavolului?” : Astia chiar scriu astfel de articole…hai va rog ghiciti de la ce publicatie le primesc? Da cine zice ca vrea sa mi-l cumpere? E criza frate crezi ca dracu e plin de bani?

“Iubito si sanul tau s-a mai lasat putin…”: Inseamna ca n-are chef de zbenguiala n-ai vazut mai sus sutienu ala care pleosteste sanii?

“Cum se mai apara italienii de imigranti?”: Nu cu arcuri si sulite ci asa: In urma cu doi ani, partidul xenofob Liga Nordului a prezentat o propunere de introducere a unor clase exclusiv pentru imigranti, in loc sa li se permita sa intre direct in sistemul italian. Asta chair e de cacat frate la noi daca ii zici tiganului tigan deja esti rasist si aia au partid xenofob, lume civilizata ce plm.

“Ce ce suntem inca departe de Schengen?” : Pentru ca localitatea Schengen e tot in Austiria si miscarea placilor tectonice dureaza jdemii de ani si nici nus daca ne aproprie sau ne departeaza si efectul warp nu s-a pus inca in practica.

“Cum si-au primit numele 10 companii celebre”: Misto articol dar mi-a atras atentia o chestie: Xerox cica vine de la “xer” grecesc pentru uscat bazandu-se pe tehnologia de printare uscata pe care o dezvoltasera…Dar ox de la ce vine? De la bou?

“Cum vor evolua salariile in 2010?”: Nu l-am citit si nici nu-l citesc dar mi-a atras atentia doar pt ca vineri vreau sa cer marire!

“Taxa pe fastfood unica in lume”: A dracu suntem unici pentru ceva…pacat ca pentru prosirea populatiei…Da pe mine nu ma doare oricum am zis ca nu mai mananc nesanatos!

“Cum pot trece repede peste o relatie?”: Numa o fumeie poate intreba asta…raspuns: iesi pe centura si oferi servicii pe 5 lei….

“Nici nu stiu cum sa-i spun…”: Ce? Iubito…pute!

“Fetele cele mai BUNE: Box in bikini pe patine”: Alte sporturi: Batai in piscina cu acid sulfuric, fuga pe banda rulanta de transare a porcilor samd

“Iliescu are o amanta”: Si ce ii face? O scarpina pe spate? Ii face un masaj? Astia de la Academia Catavencu s-au tampit de tot.

“Jaf armat la Iasi. Un barbat a fugit cu 300 lei.”: Pai investia in arma cu care a facut jaful cred ca a fost mai mare decat profitul… Orice infractor ar trebui sa faca ase-ul, sa stie dracu si ei ce-i ala cost de oportunitate.

“Mircea Dinescu: acuzat de incompatibilitate”: N-are procesor pe 64 de biti si nu merge ESXu pe el….sau ce plm?

“ce inseamna “te iubesc dar nu putem fi impreuna ” ?”

Iadul este endoterm sau exoterm?

Conform unor posturi pe net, intrebarea de mai jos ar fi fost pusa la un examen de chimie la Universitatea Liverpool.

Raspunsul dat de unul dintre studenti a fost atat de “profund” incat profesorul l-a impartasit colegilor sai, iar astfel am ajuns sa avem placerea de a-l cunoaste.

Intrebare:
Este iadul exoterm sau endoterm?

Pentru a-si demonstra opinia, cei mai multi studenti au folosit legea lui Boyle, care spune ca un gaz se raceste atunci cand se extinde si se incalzeste atunci cand este comprimat, sau ceva similar.
Insa unul dintre studenti a scris urmatoarele: in primul rand, trebuie sa cunoastem cum se schimba masa iadului in timp.

Asadar, trebuie sa cunoastem rata cu care sufletele ce intra in iad comparativ cu rata celor care pleaca din iad. Cred ca putem sa presupunem cu destul de multa siguranta ca, odata ce un suflet ajunge in iad, nu mai iese niciodata.
Prin urmare, nici un suflet nu iese din iad.
In ceea ce priveste rata celor care intra, sa ne uitam la diferitele religii care exista astazi in lume.
Cele mai multe dintre aceste religii spun ca, daca nu esti un membru al lor, vei ajunge in iad.

Dat fiind ca existe mai mult de o singura asemenea religie si cum oamenii nu sunt membri mai multor religii simultan, putem sa facem estimarea ca toate sufletele merg in iad.
Date fiind ratele nasterilor si deceselor, putem sa spunem ca numarul sufletelor din iad creste exponential.
Acum trebuie sa ne uitam la volumul iadului.
Legea lui Boyle spune ca, pentru ca temperatura in iad sa ramana constanta, volumul iadului trebuie sa creasca proportional cu numarul sufletelor care intra.

Acest lucru arata ca sunt doua posibilitati:
1. Daca iadul se extinde cu o rata mai mica decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea in iad vor creste atat de mult incat pana la urma se va declansa tot iadul pe pamant.
2. Daca iadul se extinde cu o rata mai mare decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea vor scadea pana cand o sa inghete iadul. Asadar, care din ele este?

Daca acceptam postulatul pe care mi l-a dat Sandra in primul an de facultate, “o sa inghete iadul inainte sa ma culc cu tine” si tinand cont de faptul ca m-am culcat cu ea azi-noapte, atunci ipoteza a doua trebuie sa fie cea corecta.

Prin urmare, sunt sigur ca iadul este endoterm si ca a inghetat deja.

Corolarul acestei teorii este ca, din moment ce iadul a inghetat, rezulta ca nu mai accepta nici un suflet si a disparut…ramanand numai Raiul, ceea ce, prin urmare, dovedeste existenta unei fiinte divine – ceea ce explica de ce, noaptea trecuta, Sandra striga “Dumnezeule! “.

Titlurile zilei

Ce e mai trist: ce se scrie in presa de azi, sau ca eu sunt atat de plictisit incat sa umblu pe site-uri gen Libertatea, Can Can, Click samd…

10: Andreea Raicu mănâncă lobodă, prune uscate şi bea lapte de soia

Cu loboda nu am nimic de comentat, dar prunele cu lapte produc de cele mai multe ori o melodioasa sinfonie eliberata pe cavitatea anala.

9: Omul-elastic se contorsionează în moduri incredibile

Adevarul e ca am cunoscut persoane care aveau fantezii si cu personajul din “Cei 4 fantastici”, asta sigur va face ravagii

8: EA isi doreste o relatie amoroasa cu Iisus Hristos

Din pacate pentru EA, Iisus se inalta la ceruri acum vreo 2000 de ani… Dar sa nu disperam, daca e cuminte si nu mai apare in public dezbracata, poate ajunge in rai si acolo cine stie.

Mi-am amintit un banc:

Maria Magdalena ajunge in rai si ramane singura cu Iisus intr-o incapere. Dupa cateva secunde Maria iese urland din camera. Sfantul Petru speriat il intreaba pe Iisus ce s-a intamplat, iar Iisus ii raspunde:

-Pai intai s-a apropiat de mine, si apoi ia cazut rochia, si apoi am vazut o crapatura intre picioare, si apoi i-am vindecat-o!

7: Avatar «năşeşte» o generaţie de copii cu nume ciudate:

Mai mult chiar, pe guagle exista un “get your avatar name”. Pentru proaspetii parinti sugerez sa isi schimbe si ei numele odata cu botezul copilului. Dupa care sa se sinucida cu totii sub arborele spiritelor; generatiile urmatoare vor avea o medie de IQ mai ridicata.

6: Dansul pinguinului: Boc, boc, boc:

Asta chair mi-a placut. Felicitari Radio Zu!

5:  Fecioarele îşi fac noi şi mulţi prieteni, dar nu pot păstra secrete:

In ciuda asteptarilor nu e vorba de un horoscop. Nu am avut nici curiozitatea de a citi articolul.

4: Moni si-a sortat chilotii in aeroport:

Nu ne oprim aici: pentru ca depasea cu ceva grame bagajul greutatea a hotarat sa lase in urma fix chiloti. Chilotii in plus au fost impartiti multimii in extaz.

N-am habar de ce e Moni intr-o poza in lenjerie; proba fiecare pereche inainte sa se decida daca se desparte sau nu de ei?

3. Titlul: Concurs de tricouri unde in Romania

Poza: Aici

Intrebare: Unde sunt tricourile?

2. Iubita ii e complice:

Recunosc ca de aici a inceput ideea acestui post. Azi dimineata in Metrou am citit articolul respectiv in ziarul lui Gigel care statea langa mine. Ideea e ca nenea ala care a omorat pe nus cine si de care eu nu auzisem in viata mea pana azi vroia sa i se aduca la inchisoare asa: asternuturi(Just…si pe perna o bombonica), paturi (nu ca ar fi frig, dar avea sufletul inghetat), tigari(dupa cum am invatat in filmele americane tigarile sunt ceva mai bine comercializate lucruri intr-o inchisoare. O tigara iti poate salva viata), sucuri naturale si ciocolata (se apropie ziua lui de nastere si e frumos in general sa-ti servesti colegii cu cate ceva), sapun(e chiar evident pentru ce are nevoie de asa ceva), pasta de dinti (pentru a putea reproduce impreuna cu sapunul senzatia noilor prezervative Durex Tingling), periuta de dinti (o scuza pentru a putea cere pasta de dinti).

1.Filmul Avatar în varianta porno animată

Daca originalul nu ne-a emotionat pana la lacrimi mai exista o sansa. Momente memorabile in timpul actiunii:

- Menage a trois cu personajele din rolurile principale si Ikran(caut de 10 minute cum se numea porcaria aia de animal zburator).

- Visele umede pe care le avea Jack in perioada de criogenizare

- Celebra replica “I see you!” se va transforma pe parcursul filmului in: “I do you” , “I suck you” si “I fuck you”

P.S.: Nu-mi vine sa cred cat de plictisit am fost incat sa scriu asemenea porcarii, dar punand la taguri Avatar voi avea multi cititori.

Umbland cu cioara vopsita

Simplu si cu un penibil iesit din comun se scriu aproape majoritatea articolelor din presa autohtona, sau oricum cam tot ce poti citi pe internet. Am inceput sondajul in a gasi ceva interesant de citit cu site-urile de sport. Primele stiri care sar in ochi: “X da in judecata pe Y pentru motivul Z”, “Messi dorit de supermodele care cauta, ei zic un fotbalist celebru si cu bani…eu zic un carnat celebru si cu bani.” Apoi vedem multe alte si alte poze cu femei dezbracate, stiri de scandal, dupa care, intr-un final, gasim muuult muult fotbal. Aproape numai fotbal. Astfel pe un site de sport gasim categoria Goale si mai gasim o categorie generica sporturi, pentru tot ce inseamna non-fotbal…jignitor.

Se subintelege ca presa scrie ce se citeste. Dar acum intrebarea mea e: Bah eu traiesc intr-o tara de retardati? Raspuns: Tara este compusa dintr-o majoritate de redardati. Si totusi daca sunt atat de multi retardati (imi pare rau dar eu nu pot defini in alti termeni oamenii care citesc astfel de publicatii si le apreciaza) de ce naiba nu se gasesc de  cele mai multe ori bilete la teatre, la opera etc. De ce trebuie sa ma chinui de obicei sa prind bilete in ultimele randuri la astfel de evenimente? Oare nu cumva o parte din ei stau cu Libertatea ascunsa sub perna in timp ce merg la teatru? Putin credibil totusi. Atunci care sa fie explicatia? Uite un calcul simplu: sa spunem ca intr-o seara de weekend se joaca in acelasi timp 10 piese in Bucuresti, fiecare sala cu o capacitate de 300 de locuri… Deci 3000 de oameni care nu citesc Libertatea, nu li se ridica parul pe spate cand se uita la Goluri si Goale pe sport.ro etc. Daca presupunem ca in acelasi timp mai sunt si 3 concerte de jazz, 2 de blues, un concert Tudor Gheorghe la Sala Palatului si un spectacol de balet deja sunt 10.000 de oameni in Bucuresti care nu au eractii spontane cand citesc presa de scandal.

Cifrele nu mint. E altceva la mijloc pentru ca, daca scadem toti analfabetii (si, in ciuda aparentelor, sunt destui), drogatii, copiii, saracii care nu au bani de dat pe ziare, cei 10000 de mai sus raman o cifra importanta. Cum naiba deci sunt atat de multi consumatori de stiri cretine? Incep sa cred ca treaba e masluita si ca cineva vrea sa ne prosteasca complet. Ne face reputatia asta de retardati pentru ca ziarele sa scrie articole pentru retardati. Si, la urma urmei, daca vrei sa vezi femei goale sunt 1000 de site-uri porno moca si milioane de filme. Iar alea macar se misca si fac chestii mai interesante si mai inedite decat ce vezi intr-o poza din ziar. Nu mai punem la socoteala ca alea de la goluri si goale nu stiu sa lege doua vorbe, macar cele din filme nu incearca, atuul lor e imaginea, nu capacitatea de a vorbi.

Sunt anumite persoane care probabil in fiecare dimineata cumpara cateva zeci de mii de exemplare din publicatiile de scandal pentru a arata ca romanii e prosti.

A doua idiotenie a zilei de azi am citit-o despre ministrul invatamantului si de cat de multa grija are ea de nevoile studentilor. Va spun eu pentru ca stiu! Sunt bine pus in tema, e rector la Politehnica, unde eu invat. Dintre campaniile pe care le-a lansat Abramburica se numara: “Nici un loc in camin fara o spaga grasa sau pile”, “O Regie fara cantine=mai putini studenti obezi!”, “Daca sunt 10 cluburi pe metru patrat, de ce ar strica unul in plus?”(atata vreme cat banul care intra in buzunar e gros). Acum cateva zile treceam pe la administratie si am intrebat in gluma: ” Doamna administratora, nu este vreun demnitar si cu o firma de instalatii sanitare? Ca e praf bateria aia la chiuveta mea din camera.” Si acum vreo doua luni era un afis urias pe usa ce zicea ca vor fi facute controale pentru ca a crescut consumul de apa. Pai logic bah nebunilor ca numai la mine in camera se scurg pe zi vreo 10 metri cubi de apa pentru ca nu se strang bine robinetele!

Revenind la firmele bastanilor din regie. Avem cu siguranta pe cineva cu firma de termopane. A facut ala un munte de bani schimband toate geamurile in 27 de camine. Altcineva are o firma de usi de exterior: avem usi de exterior la buda, la dusuri si in locurile in care te-ai astepta cel mai putin. O cutie de var, nu are bani nimeni sa cumpere, dar ti se face greata daca te uiti la tavanul de la dusuri. Tupeul nemasurat pe care au indraznit sa-l aiba a fost atunci cand, venind televiziunea, i-au primit in caminul cadrelor didactice. Camin cu baie personala, LCD pe perete si alte conditii la care noi, plebea, nici macar nu visam. Acum se refac fatadele caminelor, dar ramanem la proverbul ala din mosi stramosi: Pe afara-i vopsit gardul si-nauntru-i leopardul…

Ce pot sa le urez acestor specimene, doar ceva de genul: sick my duck….

Weekend cultural

Suntem la mijlocul saptamanii, dar am fost foarte lenes pe inceputul de saptamana sau cum se scuza unii : am avut multa treaba la serivici. Nu e vorba despre asta totusi, este vorba de weekendul trecut in care am stat mai mult prin teatre si muzee decat in pat sa dorm.

Vineri seara aveam bilete la opera. Imi doream de mult timp sa merg, dar pretul destul de ridicat si ignoranta m-au facut sa nu ajung pana acum. Superb, un show extraordinar a meritat pretul biletului si chiar mai mult, vazand la sfarsit pe scena un numar de actori cat 1/4 din numarul oamenilor din sala am realizat ca e normal ca biletul sa coste atat. Ce am vazut? Macbeth de Giuseppe Verdi, dupa opera lui Shakespeare evident. A durat cam 3,5h cu tot cu cele doua pauze. Nu pot sa spun foarte multe despre asta pentru ca e destul de greu de transmis in cuvinte emotia si energia pe care piesa o transmite atunci cand esti in sala.

Singurul impediment, nu prea mare ce-i drept au fost locurile pe care le-am avut in sala. La balcon in penultimul rand. De tavanul salii e agatat un imens candelabru, iar subtitrarea operei e scrisa pe un display ce era partial acoperit de candelabru din pozitia in care stateam. Problema e ca organizatorii sunt idioti. Si eu din penultimul rand de la balcon am platit aceiasi bani ca si cei din primele randuri din sala. Se puteau gasi si alte modalitati de a afisa subtitrarea astfel incat sa poata fi vazuta de toata lumea. E foarte adevarat ca nici cine a luat biletele nu-si face mare cinste pentru ca nu era pentru prima data in sala de la ONB si intr-o vizita anterioara avusese aceiasi problema cu locurile. Deci fie ii place sa ma chinuie, fie a vrut sa testeze cunostintele mele de italiana, fie cele de a face integrame (am spus ca acoperea doar partial),fie etc. etc. etc… Oricum acesta a fost cel mai putin important detaliu.

Sambata m-am trezit destul de dimineata pentru a prinde bilete la Odeon. Nu am prins! Nu din vina mea, a fost vina sortii si a obrazului prea subtire pe care il au unii, a obrazului prea gros al altora. Nu are rost sa intru in prea multe detalii. Seara, inarmati cu rabdare ne-am indreptat spre sala Toma Caragiu a teatrului Bulandra. Eram intre primii ajunsi deci nu am avut nici o problema in a primi bilete. Mare aglomeratie in a gasi bilete, lume buna, lume care sigur si-ar fi permis sa cumpere bilete, nu sa mearga gratis cu ocazia zilelor bucurestiului. E de inteles de ce erau acolo, din moment ce biletele se gasesc foarte greu si spectacolele se joaca cu casa inchisa tot timpul.

Piesa jucata: Richard al III-lea se interzice. Drama regizorului Meyerhold, ce pune in scena in timpul regimului stalinist piesa Richard al III-lea. Progresul sau de la a scoate personajul din epoca sa pentru a evidentia trairile, drama sa de a il considera un personaj negativ, dar fara dimensiune ideologica, pana la a realiza ca Richard si Stalin sunt facuti din acelasi material. (“Richard il iubeste pe Richard. Putearea iubeste puterea.”). Bineinteles ca Meyerhold moare, ucis de plutonul de executie, iar piesa se interzice. Este prezentata si o dimensiune ironica, adresata serviciilor secrete rusesti. Orice persoana de alta nationalitate din URSS este un spion, oamenii sunt deranjati ca Shakespeare este o fantoma a literaturii, regizorului ii este cerut sa identifice portretul autorului ca pe cel al unui criminal in serie, iar cea mai mare drama a angajatilor serviciilor secrete este ca au fost nevoiti sa citeasca toata opera dramaturgului englez (inclusiv sonetele).

Dupa aproape doua ore de suferinta interioara alaturi de Mayerhold, intr-un ropot de aplauze nu am mai putut zambi la fnalul piesei nici noi, nici actorii. Regizorul rus a fost reabilitat la sfarsitul anilor ’50, la aproape 20 de ani de la executia sa. Halal consolare…

Dupa piesa am urmat un traseu pe la muzeele ce si-au lasat portile deschise in noaptea alba a Bucurestiului. Cel mai interesant a fost sa admir privelistea de pe Arcul de Triumf. In rest muzeele erau ticsite de oameni, iar la ce a mai ramas din tezaurul national am fost aproape de a ne sufoca. Pentru un total de 20-3o RON, muzeele merita vizitate in zilele normale nu la ocazii speciale, cand “consumatorii de arta” se linseaza pentru a fi mai aproape de vitrina exponatelor.

Duminica am primit in dar bilete la Odeon la Pyramus &Thisbe 4 You (multumesc celor ce au stat la coada pentru a le procura). O piesa draguta si amuzanta, in care am vazut cat de diversa poate fi punerea in scena a unei opere, cat de mult conteaza interventia regizorului chiar si cand scenariul este identic. Nu pot spune ca m-a dat pe spate, dar a nici nu m-a dezamagit. M-a incantat la sfarsit sa vad ca am stat la cateva scaune distanta de Marcel Iures si alte cateva nume importante din teatrul romanesc.

Weekendul s-a prelungit pana luni, cel putin din punct de vedere al teatrului. Dupa servici am fost in Club Control unde se juca Fericirea e marca inregistrata. O piesa scurta de aproximativ 1h, cu doi actori, una mai talentanta, unul mai putin talentat. A meritat pentru ca mi-a placut ideea piesei, o adaptare dupa romanul 99 de franci de Frederic Beigbeder. Tagline: “Omul este un produs ca toate celelalte. Cu un termen de garantie.” M-a enervat ca nesimtitul de la bar mi-a facut un cocktail de rahat si nu a avut nici macar intentia sa-mi dea restul de 3 lei.

Am uitat sa mentionez ca dupa piesa de la Odeon, ea, mi-a facut cinste cu o prajitura geniala la Chocolate (Calea Victoriei nr. 12A), pentru a se revansa de la incidentul cu biletele din fata candelabrului. Si daca vreti o alta parere, probabil mai interesanta si mai frumos formulata decat a mea, puteti clicka pe ea cu incredere.

Cheta pentru natiune…

Cand am inceput sa scriu la rahatul asta de blog am zis: “Bah! Nu scriu despre Steaua! Nu-l injur pe Becali! Nu fac misto de alte echipe, nu discut fotbalul decat la un nivel abstract…” Imi pare rau, dar nu mai suport!!!! Azi dimineata ma trezesc ca omu normal sa merg la scarbici.

Si cand ajung, cum ma intampina ai mei colegi stelisti? “Stii ca l-a demis pe Bergodi?” Si aflu povestioara, de aseara din vestiar si restul balciului. Niste oameni “destepti” s-au gandit sa faca petitie sa plece becali din Ghencea. Retardati aia care au facut petitia, retardat si eu ca am semnat-o. De parca l-ar durea pe Becali fix in varful bocancului ca semneaza nus cate mii de oameni petitia aia. Nu l-a durut nici ca-l injura un stadion de ani de zile, nu l-a durut nici ca au aparut in toata lumea inscriptii cu “Becali Pleaca!”, acum il va impresiona petitia noastra. Ala e un site facut de niste oameni care vroiau sa faca un ban cinstit, unde sa intre toti si sa vina cu idei de petitii, nu ca ar interesa pe cineva ce se petrece acolo sau apoi s-ar inchina guvernul, parlamentul, gigi becali si Maica Tereza in fata petitiilor semnate.

Am gasit in schimb o idee mult mai productiva. Punem mana de la mana, facem o cheta si angajam un hitman. Mult mai sigura solutia. Colegul meu de servici de la vanzari si-a luat raspunderea ca se ocupa el de partea de negociere a contractului cu angajatul nostru comun. Va rog sa va inscrieti frumos pe o lista. Momentan nu va pot anunta cam pe la ce suma se va aduna de fiecare, dar odata ce se va strange un numar competent de oameni si voi avea un pret final. Voi face un calcul simplu si vom vedea cat va reveni de fiecare.

Deci va rog nu semnati petitia! Nu e asta solutia…. in spatele fiecaror evenimente importante din viata unei natiuni a stat in spate un asasinat. Becali nu trebuie sa plece din Ghencea. Am vorbit cu regizorul care urmeaza sa faca filmul autobiografic despre viata lui Becali (zicea el in vacanta de la Monaco ca vrea sa faca un film despre viata lui). Regizorul mi-a dezvaluit ca noul titlu al filmului va fi “Becali must die”, iar rolul principal va fi jucat chiar de Becali.

Zdrentelor! E timpul sa ne unim! O Romanie fara gigi e o Romanie mai buna. Inscrieti-va la cheta!!!

Ganduri adunate….

Se iau prostiile care imi trec prin cap intr-o zi obisnuita se aseaza intr-un articol pe blog si iese ce e mai jos:

• Am aflat ca unul din punctele mele forte e ca fur ideile bune ale oamenilor. Am incredere in persoana care mi-a zis asta deci asa o fi. Dar sunt cam fraier, nu am furat si eu o idee de afacere.
• Multumiri doamnei care mi-a facut azi semn sa trec printr-un loc fara trecere de pietoni. Parbrizul nu desparte doua lumi.
• Imi zicea cineva ieri ca avea prieteni de anul 5 care terminand facultatea aveau sa status: “Multumesc familiei si baiatului de anul 3 care mi-a dat sa copiez la examen”. Ce tare e sa fii that guy, baiatul de anul 3…
• Ieri in metrou, doua copilite de liceu cu doi tiganoi. Vorbeau de unu nashpa de la ei din cartier. Unu zicea: “e un terminat ala, nu l-am vazut niciodata imbracandu-se cu altceva decat cu blugii aia albastri, adidasii aia rupti si o sapca”. Pe langa faptul ca e retardat ca valorifica oamenii dupa haine, el era imbracat cu un tricou murdar(dar era de la kenvelo), si o sapca roasa marca Armani. Mai buni parca blugii mei pe care ii port in continuu la servici de vreo saptamana.
• Mi-am luat animale de casa: gandaci… In fine, ii am de mai demult dar acum am realizat ca sunt chiar ok. Se inmultesc intr-un mod alarmant, asta ar fi singura problema, dar in acelasi timp sunt sigur ca nu voi ramane fara. Sunt mici, nu consuma multa mancare, nu trebuie sa-i plimbi, mananca resturile tale, deci nu e nevoie sa cumperi mancare speciala. Nu fac zgomot, nu se supara daca mai omori din ei. Singurul dezavantaj e ca sunt cam scarbosi.
• Mi-e lene. Mi-e atat de lene incat mi-e lene sa stau degeaba. Mi-e lene si sa mai scriu.
• Ce post de rahat e asta, eu nu cred ca as fi avut rabdare sa-l citesc pana aici…
• Mi-e lene sa recitesc, sa corectez eventualele greseli…

Si norocul e inclus in reteta succesului…

Cine poate contesta suprematia lui Roger Federer in tenis? Nimeni, nici cei mai infocati fani ai lui Nadal, Djokovic, Murray, nici cei mai carcotasi suporteri ai sportului alb. Pentru a face lucrurile mai clare voi prezenta doar cateva dintre recodurile acestuia: 15 titluri de mare slam, intr-un club foarte select se numara printre putinii jucatori ce au castigat toate cele 4 turnee de mare slam, 10 finale de mare slam consecutive, 22 de semifinale de mare slam consecutive.

Sper sa nu fi gresit cu vreo una din cifrele mentionate mai sus, dar chiar si asa, realizarile sale sunt incredibile. Eu ca sustinator, in principal, al lui Rafael Nadal, pot spune doar ca ma inclin in fata performantelor lui Roger. Voi considera in continuare pe Nadal un jucator mai bun, din subiectivitate, cat si anumite motive ce le voi prezenta mai jos.

Unii il urasc pe Federer si ofera ca argument: “Pur si simplu nu-mi place de el!”. Nu e un motiv destul de bun. As putea spune ca si eu il “urasc” din anumite puncte de vedere, dar am si ceva argumente. L-am “urat” multa vreme pentru simplul fapt ca “a omorat tenisul”. Prin asta vreau sa spun ca nu mai aveam o placere atat de mare cand vedeam ca in 95% din meciurile lui adversarul nu reusea sa ia nici macar un set, nu reusea nici macar sa se apropie de jocul prestat de elvetian. Desi am fost suporterul lui Schumacher, am trait aceleasi momente atunci cand acesta castiga cursa dupa cursa fara a depune un efort deosebit. In cazul lui Roger sentimentul a fost mai puternic, pentru ca la sfarsitul unui meci vedeam un jucator batut in 3 seturi, mort de oboseala, si un altul victorios, gata sa reinceapa un alt meci. Aveam ambitia de a ma convinge ca e om si ca nu poate castiga mereu.

Un alt motiv pentru care il “urasc” (sau mai bine spus invidiez) este ca a avut norocul sau un fizic extraordinar, incat de-a lungul carierei nu a avut nici o accidentare care sa-l tina departe de terenul de tenis. Au fost si alte genii ale sportului alb care au dominat lumea tenisului ani la rand, dar accidentarile sau alte probleme i-au constrans sa-si aseze racheta in cui pentru lungi perioade de timp. Nu poti aduna 10 finale de mare slam decat daca iei startul la 10 astfel de turnee consecutive. Nu spun ca daca toti jucatorii ar fi scutiti de accidentari Federer nu ar fi tot pe podiumul celor mai valorosi jucatori din istorie, dar norocul sau de-a lungul anilor a jucat un rol destul de important in al aduce la rangul de cel mai bun jucator din toate timpurile.

Discriminarea ce apare intre jucatori prin accidentari nu e prezenta doar in tenis. Probabil doar sahul, tablele, snookerul si alte cateva astfel de sporturi sunt ferite de probleme medicale. Desi daca ne gandim la regretatul Paul Hunter putem exclude snookerul din aceasta lista.

Sezonul trecut, cand Roger Federer a avut primele probleme medicale, nu foarte grave ce-i drept, rezultatele slabe au inceput sa apara, culminand cu pierderea locului unu mondial in fata lui Nadal dupa turneul de la Cincinnati (cred).  Dar cum ar fi fost “extraterestrul” dupa o problema cu spatele (ca cele suferite de Andrei Pavel), sau dupa o ruptura abdominala sau dupa probleme cu genunchii ca cele suferite de Rafa Nadal? Sper sa nu aflu pentru ca m-am invatat sa nu-l mai urasc, am inteles ca e om si ii multumesc ca ne incanta ochii in fiecare meci.

Ce a fost green la Tuborg Green Fest?

Subiectul poate e putin expirat din moment ce festivalul s-a desfasurat cu aproximativ o saptamana in urma, dar am avut lucruri mai importante de spus intre timp. Revenind la subiect, festivalul mai sus mentionat, a adunat pe aceiasi scena in parcul Izvor din capitala, trupe precum Guano Apes, Chicane si multi multi altii.

Eu personal nu am dat pe acolo din simplul motiv ca nu ma simteam atras in mod special de nici o trupa si aveam si lucruri mai bune de facut. Ce e caraghios si penibil? Festivalul se numeste Green Fest, deci a avut ca “scop” protejarea naturii.

Deci ce a fost verde la Green Fest? Poate doar pantalonii vreo unei vedete ce s-a perindat pe scena sau vreun spot din instalatia de lumini. Iarba nu mai exista in Izvor inca de la concertul Madonnei, iar daca a mai ramas vreo brazda nedistrusa, aceasta a fost cu siguranta sfasiata de vreo ceata de babuini ajunsi aproape la orgasm spunandu-si in gand: “Concert Moca! Concert Moca!!!”.

Ok, macar nu a poluat festivalul Green Fest… (poluare nu polutia celor mai sus mentionati).  Nu chiar, defapt la un astfel de concert se produce o poluare fonica mai puternica decat cea cauzata de traficul zilnic din Bucuresti (in imediata apropiere a scenei atingandu-se probabil pragul de 100 decibeli). In plus, pentru curatarea parcului de toate pet-urile, sticlele, chistoacele si alte chestii aruncate pe jos va fi nevoie de mobilizarea unui mare numar de lucratori si multe zile in care parcul din “buricul targului”, va arata ca nou amenajata groapa de gunoi a orasului. Ca o cifra aproximativa, Green Report relateaza ca in total, in cele 3 zile de concert, s-au strans 43 de metri cubi de gunoaie.

Macar nu s-a facut risipa! Din nou, nu chiar. La un concert energia electrica consumata atinge valori aberant de mari. Nu am gasit din pacate niste informatii exacte, dar daca ne gandim putin la sistemul de amplificare, boxe, instrumente, monitoare, proiectoare, plus lumini ne da ceva cu multe zerouri.

Macar s-au strans ceva bani pentru investitii de viitor. Nu prea… Concertele, dupa cum spuneam ceva mai sus, au fost moca. Asta inseamna ca s-au strans bani doar de la sponsori, bani din care trebuiesc platite si trupele, ca vorba aceea: “ecologie, ecologie… dar branza-i tot pe bani”.

In final din Green Fest nu prea a iesit nimic de apreciat pentru natura, doar timpanele unora gadilate, ale altora insangerate, un deseu radioactiv in costum de Captain Planet. Mai stiti cine e Captain Planet? Daca nu uitati-va mai jos:

P.S.: Nu uitati ca acest site este un pamflet si trebuie tratat ca atare!!!

De unde vin copiii? Poveste cu berze si jocul de-a sahul…

Aseara, din anumite considerente ma simteam ca ariciul din filmuletul de mai sus pentru cineva drag.  Mie unul cand am vazut prima data scurt metrajul acesta (in cinema s-a difuzat la inceputul lui Up), mi s-a parut foarte amuzant dar in acelasi timp si trist. In general in orice activitate sunt scoase in evidenta si scursorile (nu înseamnă ca sunt rele, si cu singuranta sunt necesare, dar provoaca durere). Si cineva trebuie sa o suporte, sa o indure ca pe o cruce. Desi sunt destul de departate subiectele, ieri la teatrul Act am invatat ca un poti intelege regulile lucrurilor pana nu ajungi acolo sus, iar cand ai ajuns nu poti sa le mai aplici. Viata ne invanta constant ca unii provoaca suferinta, si o duc altii. Nu inseamna ca nu o duc si ei, de multe ori e chiar suficient sa stii ca ai provocat suferinta pentru a fi tu cel care sufera mai mult. Mai mult de atat, e tragic ca nu e vina nimanui, e vina unui sistem trivial in care luam toti parte.

Atunci cand ne nastem suntem ca intr-o partida de sah in stadiul ei incipient. Desi avem un numar finit de campuri si de piese, posibilitatile de dezvoltare ale jocului sunt infinite. E adevarat ca atunci cand suntem octrotiti de parintii iubitori, avem niste variante standard de deschidere a jocului. Variante de deschidere ce ne duc in niste pozitii relativ cunoscute, cu mici variatiuni bineinteles. In schimb, odata ce suntem pusi in situatia de a alege pentru prima data dintre doua variante proaste, jocul se schimba. Ce alegi sa pierzi un cal si sa fii intr-o pozitie favorabila sau sa ti-l pastrezi pentru fi pus in situatia de a ceda partida prea repede? Cat despre adversar, uneori pare a fi insusi creatorul, alteori ia forma fizica si poate fi identificat cu un seaman. Oricum tot timpul va fi in fata ta adversarul cel mai bun din cei cu care ai putea juca. Nu poti castiga partida asta, sau oricum nu a castigat-o nimeni pana acum.

Albul muta la E4 printr-o nastere usoara si aparitia pe lume a unui copil sanatos. Dar viata ii impinge in fata o raceala in frageda pruncie pentru a opri drumul(E5). Parintii grijulii, scot un doctor bun in cale pentru a salva drumul pionului(cal F3), dar cu o avansare simpla adversarul isi apara aghiotantul(pion la F6)……

Dar ce faci atunci cand, ai de ales intre a pierde unu nebun sau un cal, ce alegi intre cariera si familie sau viata amoroasa, intre sanatatea personala si a crea un nivel de trai decent pentru familie?  Cum alegi calea cand ii faci pe cei din jurul tau sa sufere oricum? E prima data cand joci jocul asta si in acelasi timp ultima.

Sta in natura noastra imperfecta sa valorificam lucrurile atunci cand sunt in pericol, cand nu le mai avem sau cand nu le vom mai avea niciodata. Dar uneori nu putem reprosa nimic nimanui, incercam sa gasim vinovati fara sa existe si asteptam o greseala din partea adversarului. Un avantaj nesperat ce ne va propulsa din nou in postura de favoriti ai partidei.

In final, orice astfel de joc se termina cu putine piese pe tabla. Suntem dezbracati de ce avem mai scump si pusi sa ducem o lupta de supravietuire pentru a prelungi finalul jocului, stiind ca nu mai avem cum sa-l castigam, stiind ca nu putem decat sa mai tragem de timp. Nu jucam sah defapt, cineva se joaca cu noi “de-a sahul”, doar piese pe o tabla de sah universala.

Solutia? Nu exista una..Eu unul cred ca daca tot nu pot castiga jocul macar sa-l fac cat mai interesant si spectaculos… Altii joaca o slavona inchisa, altii partida engleza sau italiana, sau o varianta moderna a partidei indiene, fiecare isi ia propriile decizii. Dar, de la un punct, cu totii ne impingem singuri piesele si nu avem nici un buton de Undo, Back sau Restart Game.

Sper ca filmuletele sa va binedispuna daca textul va suparat…